Regula de 4%: ghid despre rata sigură de retragere

Ce spune de fapt regula

Retragi 4% din valoarea portofoliului în primul an de pensie. În fiecare an după aceea, crești suma retrasă cu rata inflației și ignori ce face portofoliul.

Detaliul pe care lumea îl înțelege greșit e cuvântul primul. E vorba de 4% din soldul de pornire, ajustat apoi cu inflația. Nu de 4% din cât se întâmplă să valoreze portofoliul în fiecare an. Sunt strategii diferite, cu riscuri diferite: a doua nu poate rămâne niciodată fără bani și te poate obliga să-ți tai drastic cheltuielile, pe când prima îți dă un venit stabil și poate, în principiu, să eșueze.

La un portofoliu de EUR 800.000, primul an înseamnă EUR 32.000. Dacă inflația e de 3%, al doilea an înseamnă EUR 32.960, indiferent dacă piețele au crescut sau au scăzut.

De unde vine

William Bengen a publicat studiul original în 1994: a testat ratele de retragere pe datele istorice ale pieței americane, ca să găsească cea mai mare rată care a rezistat în fiecare perioadă de 30 de ani pe care a analizat-o, inclusiv în pensionările începute chiar înaintea celor mai grave prăbușiri înregistrate vreodată.

Două detalii merită știute. Calculul lui a dat un rezultat puțin peste 4%, rotunjit apoi în jos la o cifră ușor de ținut minte, care a rămas. Iar testul a fost supraviețuirea, nu confortul: un portofoliu care termina cu un euro era considerat un succes.

Revizuirea

Între timp, Bengen a refăcut analiza cu un portofoliu mai larg, iar studiul revizuit pune rata sigură mai aproape de 4,7% pentru o pensionare de 30 de ani, cu sugestia că mulți pensionari ar putea merge și mai sus în condiții favorabile.

Motivul contează mai mult decât cifra. Creșterea nu vine dintr-o viziune mai optimistă asupra piețelor. Vine din diversificare: studiul original a modelat acțiuni americane de mare capitalizare și obligațiuni de stat, pe când cel revizuit se întinde pe companii de toate mărimile, acțiuni internaționale și instrumente cu scadențe mai scurte, iar mixul mai larg a rezistat mai bine în scenariile proaste (analiza revizuită a lui Bengen, așa cum o prezintă Morrissey Wealth Management).

Întoarce regula pe dos: ținta de 25x

Pentru cine încă economisește, regula e mai utilă întoarsă pe dos. Dacă poți retrage 4% pe an, atunci suma de care ai nevoie e de 25 de ori cheltuielile tale anuale, pentru că 1 împărțit la 0,04 face 25.

Cheltuiești EUR 32.000 pe an:

La 4%:    32.000 / 0,04  = EUR 800.000
La 4,7%:  32.000 / 0,047 = EUR 680.851

O schimbare de 0,7 puncte procentuale în rata presupusă mută ținta cu aproximativ EUR 119.000, cam 15% din întreaga țintă. Sensibilitatea asta e cel mai important lucru de pe pagină. Ținta nu e un fapt despre viața ta; e un fapt despre rata pe care ai presupus-o, iar rata e contestată.

Calculatorul FIRE folosește aceeași relație pornind din celălalt capăt: ia cheltuielile și rata ta de economisire și îți dă o dată, nu o sumă.

Presupunerile care s-ar putea să nu fie ale tale

Aici regula încetează, pe nesimțite, să se mai aplice, iar cele mai multe articole trec repede peste asta.

Treizeci de ani, nu cincizeci

Cercetarea a testat pensionări de 30 de ani. Cineva care se retrage la 45 de ani poate avea nevoie ca banii să-i ajungă 50 de ani, iar asta nu e o versiune mai lungă a aceleiași probleme. O rată care rezistă 30 de ani nu rezistă automat 50, iar cu cât orizontul e mai îndepărtat, cu atât aritmetica eșecului se amplifică.

Un portofoliu american și istoria americană

Datele din spatele regulii sunt americane: acțiuni americane, obligațiuni americane, inflație americană. Piața americană din secolul XX a fost una dintre cele mai de succes din lume, iar să-ți construiești planul pe istoricul celei mai performante piețe e un pariu foarte specific. Un investitor european care deține active europene și globale are alt istoric de randamente și de inflație.

Impozitele și comisioanele ies din cifra ta

Modelul retrage o sumă brută. Din ea plătești impozitul, dar și costurile fondurilor și comisioanele platformei. Dacă ai nevoie de EUR 32.000 ca să trăiești, iar retragerile îți sunt impozitate, suma strânsă trebuie să fie mai mare decât sugerează cifra de 25x. Vezi eficiența costurilor ca să afli ce fac costurile pe perioade lungi.

Riscul real e ordinea randamentelor

Acesta e scenariul de eșec care contează și e contraintuitiv: momentul în care vin anii proști contează mai mult decât randamentul mediu.

Doi pensionari pot avea randamente medii identice pe 30 de ani și pot ajunge în locuri complet diferite, pentru că unul a prins o cădere severă în primii ani, când încă retrăgea un venit întreg, ceea ce i-a micșorat definitiv baza care trebuia să-și revină. Celălalt a prins aceeași cădere în anul 25, când aproape că nu mai conta.

Randamentele medii nu spun nimic despre asta. Scăderea maximă de la vârf (drawdown maxim) e mai aproape de unghiul potrivit, pentru că întreabă de cea mai proastă perioadă, nu de cea tipică.

Ce fac oamenii în schimb

Neutru și fără să recomandăm vreuna dintre ele:

• Procent fix din soldul curent. Iei în fiecare an 4% din cât valorează portofoliul atunci. Banii nu se pot termina niciodată, iar venitul tău scade în anii proști, uneori abrupt.
• Limite de ajustare (guardrails). Pornești de la o rată și o ajustezi în sus sau în jos când portofoliul trece de niște praguri stabilite dinainte. Mai stabil decât varianta cu procent fix și mai reactiv decât regula originală.
• O rezervă de cash. Ții în cash cheltuielile pe unul până la trei ani, ca un prim an prost să nu te forțeze să vinzi în plină cădere. Tratează direct riscul ordinii randamentelor, cu prețul unor active care nu cresc.

Cum urmărește Turbobulls faza de acumulare

Faza de retragere e o chestiune de planificare. Să ajungi la cifra ta e o chestiune de urmărire, iar asta e partea pe care o acoperă produsul.

Rata de economisire arată ce parte din venit economisești de fapt, iar asta mișcă ținta din ambele capete deodată: dacă economisești mai mult, suma strânsă crește, iar dacă cheltuiești mai puțin, ținta scade.

Proiecția progresului spre independența financiară (FI) măsoară unde te afli pe drumul spre ea. E inclusă în Turbo Pro, iar motivul notat în cod merită repetat, pentru că e cel onest: o cifră de FI are nevoie atât de partea de venituri, cât și de cea de cheltuieli din finanțele tale, iar un plan cu limite vede doar o parte din ele, așa că o cifră calculată din jumătate de imagine ar fi mai rea decât nicio cifră.

Pe lângă acestea, conturile de cash și urmărirea veniturilor și cheltuielilor pe categorii și tag-uri îți dau cifra de cheltuieli pe care se sprijină toată ținta, iar printre tipurile de cont se numără pensie, împrumut și ipotecă.

Imaginea completă: ce să citești mai departe

Întrebări frecvente

Î: Mai e sigur 4%?

Î: Funcționează și pentru pensionarea timpurie?

Î: Cei 4% includ impozitul?

Î: Ce se întâmplă dacă piața se prăbușește chiar în primul meu an?

Turbobulls este un instrument de urmărire și analiză, nu un consultant de investiții. Nimic de aici nu reprezintă consultanță de investiții, fiscală sau juridică. Investițiile implică riscuri, inclusiv pierderea capitalului investit. Documentează-te pe cont propriu sau consultă un specialist autorizat.